Menu
TRAFIC

Răscumpărarea acţiunilor Edilului, caz de DNA?

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1369

b_400_250_16777215_10_images_2225_Clipboard01.jpgDe vreme ce aleşii doresc să fie daţi afară din asociaţia de dezvoltare de la Constanţa, n-au de ce să plângă că nu-i pot plăti cele 33,4 miliarde lui Văsâi, pentru treimea din Edilul

Tranzacţia prin care municipalitatea caută să răscumpere pachetul de 31% din acţiunile Edilului, vândute, cu exact zece ani în urmă, afaceristului Gheorghe Văsâi, are şanse să aducă DNA-ul la Câmpulung. Manevra pe care o forţează Liviu Ţâroiu şi subalternii săi de la Juridic şi Economic, cu încuviinţarea - ca să nu spunem „complicitatea” - majorităţii zdrobitoare pe care primarul o are în Consiliul Local, încalcă prevederile Legii 31/1990, Legea societăţilor comerciale, în temeiul căreia a fost constituită SC Edilul CGA SA. Legea de căpătâi, care guvernează „organizarea, funcţionarea şi regimul investiţiilor” la societatea Consiliului Local, după cum recunosc şefele economiştilor şi juriştilor din Primăria Câmpulung, stabileşte, limpede ca lumina zilei, în ce condiţii i se permite unei societăţi să dobândească propriile acţiuni. Condiţii pe care nu le regăsim în referatul întocmit de două dintre „creierele” instituţiei, Violeta Iarca, şefa Direcţiei Economice şi Fiscale, şi Emiliea Ilie, şefa Serviciului Juridic, prin care propun iniţierea hotărârii de Consiliu privind transferarea sumei de 3.340.046,25 lei din bugetul local al Câmpulungului la SC Edilul CGA SA, în vederea efectuării plăţii pachetului de acţiuni de 31%, deţinut de Financiar Urban, firma lui Văsâi. Dimpotrivă, cele două lasă impresia că ocolesc actul normativ citat, care îi ghidează pe cumpărători cum să procedeze legal ca să nu greşească, riscând să ajungă subiectul unor anchete ale procurorilor anticorupţie. În esenţă, stratagema cu puternic iz de ilegalitate a celor care dau în clocot să-l satisfacă pe omul de afaceri piteştean, scăpându-l de treimea din Edilul, este în totală contradicţie cu prevederea legală potrivit căreia, cităm, „valoarea nominală a acţiunilor proprii dobândite de societate, inclusiv a celor aflate deja în portofoliul său, nu poate depăşi 10% din capitalul social subscris.” Dată fiind răsucirea la 180 de grade a administraţiei locale în chestiunea „Constanţa”, deşi ne îndoim teribil că a existat vreodată o intenţie serioasă de a intra într-o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, bănuim că pe Liviu Ţâroiu nu-l deranjează că nu-i poate da cele 33,4 miliarde de lei vechi lui Gheorghe Văsâi, aleşii rămânând să împartă pe mai departe acţionariatul Edilului cu acesta.       

Răscumpărarea în varianta lui Ţâroiu şi a acoliţilor săi încalcă flagrant legea   

Ce spune Legea 31/1990, actualizată în 2017, în această materie? Articolul 103 indice 1 - care lipseşte totalmente din argumentaţia din punct de vedere juridic a propunerii celor două semnatare ale raportului pe care se bazează hotărârea de Consiliu, proaspăt aprobată în şedinţa din 28 septembrie 2017 - prevede tot ce era de ştiut pentru ca redobândirea acţiunilor înstrăinate în toamna lui 2007 să se producă într-un cadru 100% legal. Redăm din textul Legii societăţilor comerciale articolul „scăpat” lecturii unui întreg Serviciu Juridic şi a secretarului Nicolae Ghinea, o „vulpe bătrână” în domeniu, posesor a două diplome în Drept şi a unui master în administraţie.

Art. 103 1

(1) Unei societăţi i se permite să dobândească propriile acţiuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar pe seama societăţii în cauză, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) autorizarea dobândirii propriilor acţiuni este acordată de către Adunarea Generală Extraordinară a acţionarilor, care va stabili condiţiile acestei dobândiri, în special numărul maxim de acţiuni ce urmează a fi dobândite, durata pentru care este acordată autorizaţia şi care nu poate depăşi 18 luni de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi, în cazul unei dobândiri cu titlu oneros, contravaloarea lor minimă şi maximă;

b) valoarea nominală a acţiunilor proprii dobândite de societate, inclusiv a celor aflate deja în portofoliul său, nu poate depăşi 10% din capitalul social subscris;

c) tranzacţia poate avea ca obiect doar acţiuni integral liberate;

d) plata acţiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile ale societăţii, înscrise în ultima situaţie financiară anuală aprobată, cu excepţia rezervelor legale.”

Un singur alineat cu patru subpuncte a constituit o lectură epuizantă pentru cei patru jurişti ai Primăriei, Nicolae Ghinea, Emiliea Ilie, Nicolae Crânguş şi Mihaela Filipescu, între care puteau fi împărţite, pentru studiu aprofundat, cele câteva rânduri de mai înainte. Mai este cazul să spunem că economista şefă a Primăriei, care, cu stimulentul aplicat salariului de bază, câştigă lunar 8.000 de lei (fără 25 de lei), ar fi trebuit să viseze Legea societăţilor comerciale?! Şi chiar de le-ar fi fost lene să caute într-o lege stufoasă articolul pe care vi l-am redat, era suficientă o simplă căutare pe Google pe subiectul „răscumpărarea acţiunilor proprii” şi cel interesat era dus direct la textul de lege prezentat. Or noi ce să înţelegem din această impardonabilă „scăpare”? Că a fost o nepermisă nepregătire şi maximă superficialitate în documentarea unei iniţiative atât de importante, care priveşte consumarea a 33,4 miliarde de lei vechi din taxele şi impozitele câmpulungenilor? Sau nesocotirea acestor dispoziţii legale a fost un gest intenţionat, pentru a-i plăti banii lui Văsâi, fără să le pese de urmări?

Cele care au creat temelia, juridic vorbind, a proiectului de hotărâre privind infuzia de capital la Edilul, au pus accent pe alte două acte normative: O.U.G nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată prin Legea nr.111/2016, şi Legea nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, care prevede că: ,,Autorităţile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local sau judeţean, după caz, în condiţiile legii.”

În plenul şedinţei din 28 septembrie 2017, când s-a votat mărirea capitalului social, prin aport financiar, în vederea răscumpărării acţiunilor prin Edilul, Violeta Iarca a invocat Ordonanţa de Urgenţă 109 din 2011, care stabileşte că, o cităm pe directoarea economică: „Toate aceste societăţi comerciale care sunt constituite pentru servicii publice de interes local trebuie să funcţioneze numai cu capital 100% al bugetului local.” Numai că maniera de revenire la capitalul 100% al bugetului local nu respectă cerinţele Legii societăţilor comerciale. Din Legea 31/1990 a fost preferat alt articol decât cel privitor la dobândirea acţiunilor proprii şi anume articolul 98, potrivit căruia: „Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor.” Articol din care nu reies condiţiile în care se face legal răscumpărarea, ci cum se transferă dreptul de proprietate. Cât mai era de citit de la articolul 98 la 103 indice 1, parcă ocolit intenţionat?    

Câmpulungenii, traşi pe sfoară cu himera „Constanţa” şi investiţiile 

Redobândirea treimii din Edilul, vândute în condiţii obscure, în urmă cu un deceniu, s-a produs în contextul aderării Câmpulungului la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Constanţa. Tot anul 2017 a existat o presiune exercitată de administraţia Ţâroiu asupra comunităţii locale, cum că trebuie acceptat sacrificiul răscumpărării la un preţ cu aproape un milion de lei mai mult decât cel plătit în 2007 (2.384.956 lei - tranzacţia în 2007, 3.340.046,25 lei - tranzacţia în 2017, 955.090,25 lei - diferenţa în defavoarea Câmpulungului), deoarece, cu un acţionar privat lângă cel public, municipiul şi operatorul său de utilităţi nu puteau gusta din „visul constănţean”. Asistând la circul ieftin al politicienilor, care zic că aşteaptă să fie daţi afară din asociaţie, pe motiv de nesemnare a contractului cu operatorul unic al A.D.I. Apă-Canal Constanţa, Raja, avem convingerea că am fost părtaşi unei păcăleli ordinare, a unei strategii de tragere pe sfoară a unei întregi comunităţi, pentru a-l satisface pe Văsâi, care voia de mai mulţi ani să iasă din Edilul. 

Aşadar, apele se limpezesc: n-a existat nicicând intenţia de modernizare a sistemului de apă şi canalizare, de atragere de fonduri europene şi guvernamentale, prin intermediul acestei asociaţii de dezvoltare. „Constanţa” a fost un pretext patetic pentru scoaterea cu o uşurinţă inimaginabilă a unei sume colosale din bugetul local, pentru a i-o plăti cu aceeaşi uşurinţă incredibilă, chiar cu încălcarea legii, acţionarului privat. Acum, dintr-odată, odată „rezolvat” asociatul, a apărut alt aşa-zis obstacol: contractul de concesiune a reţelelor de apă şi canalizare, încheiat cu Edilul, valabil până în 2022, pe care, în realitate, îl poate rezilia în orice moment, de vreme ce Consiliul Local are reţelele, are şi Edilul. Se acţionează singur în judecată pentru rezilierea înainte de expirarea termenului?            

Dacă, într-adevăr, s-a dorit o relaţie cu asociaţia de dezvoltare, care ar fi condiţionat accederea Câmpulungului de încheierea socotelilor cu privatul, laitmotivul unei vânzări-cumpărări îndoielnice, acest lucru se putea realiza prin înfiinţarea unei noi societăţi a Consiliului Local, care prelua activitatea, bunurile şi personalul Edilului. O societate 100% publică, fără alte complicaţii, fără risipa de 33,4 miliarde urmărită, care, repetăm, dacă se va produce, îi poate aduce pe semnatarii documentelor în faţa DNA. Iar pentru DNA va prezenta interes şi vânzarea acţiunilor din 2007, făcută de liberali. 

 

The most visited gambling websites in The UK