Menu
TRAFIC

Unul dintre aleşii care au ridicat mâna pentru lefurile „explodate” ne îndeamnă Să-i înţelegem pe conţopiştii din Primărie, care nu pot ori nu vor, fiindcă sunt oameni!

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1636

b_400_250_16777215_10_images_2208_Clipboard13.jpgCu jumătate de gură, nefiind convins nici el că va proceda cum i-a sugerat opoziţia, preluând o idee a unui tovarăş de partid al primarului, Liviu Ţâroiu a îngăimat că, „probabil”, va roti nişte şefi de servicii din Primărie, după principiul aplicat la companiile private. Constantin Ivan şi colegul de serviciu, Bogdan David, ar fi vrut ca rotirea personalului să se producă de la „vlădică la opincă”, întrucât lâncezirea excesivă în acelaşi birou are efectul rutinării angajatului, de la care nu mai poţi avea pretenţii de performanţă. Şeful Executivului contrazice recomandarea primită şi de la stânga, şi de la dreapta, pe motiv că salariatul din Primărie şi-a câştigat dreptul de a fi bătut în cuie pe acelaşi scaun, de când se angajează, până când se pensionează. Asta dacă nu cumva îşi doreşte el să fie transferat în altă parte. Aşa cum a procedat - ca să ne referim la cele mai proaspete mutări de bună voie, petrecute în Primărie - Marinela Mogoşan, care a plecat de la Venituri, ca să conducă Evidenţa Persoanelor, pentru ca, la sfârşitul anului trecut, să se întoarcă la Venituri. Sau Daniela Bănuţă, o angajată aflată într-o ascensiune continuă, care a început la Stare Civilă, a devenit rapid şefa Personalului, iar, după pensionarea Mariei Mocanu, i-a luat locul de şefă la Audit. În locul acesteia, la Personal, Ţâroiu a adus-o, prin transfer, pe Ramona Simion, fostul secretar al Primăriei Bughea de Sus, care pare că se înţelege de minune cu şefa Economicului, Violeta Iarca, fostul contabil şef al Primăriei Dragoslavele. Ambele promovate, ca urmare a câştigării concursurilor, la Primăria Câmpulung. Deci, se rotesc şi între Primării, nu numai în cadrul Primăriei Câmpulung. Şi exemple ar fi mai. Daniela Cojocaru, propulsată de la Casierie la Venituri. Clara Moroe Ferigeanu, de la Agricultură, la Juridic. Aşadar, cu toată grija opoziţiei, dorinţă de rotire există, post mai bun să se găsească!

Lui Ţâroiu i s-a cerut ca măcar să rotească şefii, dacă cei mici şi-au câştigat dreptul de a anchiloza în acelaşi scaun, de la angajare, până la pensionare 

Discuţia pe subiectul rotirii personalului a fost deschisă de consilierul local PSD Constantin Ivan, care a lansat o sugestie în acest sens pentru cei doborâţi de plictiseală. „Rutina este cea care, la momentul actual, îi caracterizează nu numai pe cei din serviciile Primăriei, ci şi la mine, la serviciu, (n.r. Hidroelectrica), constat, de multe ori, că, stând în acelaşi loc, după o perioadă de timp, randamentul scade ori nu mai ai vigoarea activităţii de la început.” „De acord cu principiul rotaţiei pe care îl practică corporaţiile, i-a continuat ideea colegul de serviciu, Bogdan David. Este cel mai bun lucru care se poate întâmpla la un loc de muncă, într-o instituţie. În momentul în care roteşti personalul, are randament mult mai mare.” După Liviu Ţâroiu, sistemul utilizat în privat, care are interes de rentabilitate a afacerii, deziderat atins cu ajutorul unor angajaţi activi şi implicaţi, Primăria funcţionează după alte reguli. Adică oricâtă lehamite l-ar încerca pe salariatul care a îmbătrânit pe post, nu-i poate dezlipi scaunul de fund, dacă insul nu-şi doreşte. Asta pentru că are drepturi! „Nu faceţi comparaţia, în ceea ce priveşte rotaţia, între dumneavoastră şi funcţionarii publici, care şi-au câştigat nişte drepturi. Eu nu pot să-l iau pe cel de la Resurse Umane, să-l duc pe Venituri, iar pe cel de la Venituri să-l duc la Juridic, fiindcă sunt funcţii bine stabilite, obţinute prin concurs.”, s-a lamentat Liviu Ţâroiu. Dar, după cum am arătat prin câteva exemple, se duc singuri pe alte funcţii, dacă sunt mai bine remunerate. Sau dacă au parte de mai puţină bătaie de cap. 

„Rotiţi puţin nişte şefi, căci sunt plafonaţi mulţi.”, nu s-a lăsat David, moment în care Ţâroiu a anunţat că urmează să facă acest experiment, deşi, după cum am precizat la început, nu părea convins. „Probabil, la şefi, da.”, a scăpat de subiect primarul, pentru care intuim că va fi o provocare să urnească şefimea din funcţiile călduţe. Reluăm, în această ediţie, câştigurile salariale valabile de la 1 iulie 2017 pentru angajaţii cu funcţii de şef de serviciu sau coordonatori ai unui anumit sector din Primărie ori instituţiile subordonate:

8Violeta Iarca, director executiv, şefa Direcţiei Economice şi Fiscale: 6.694 lei (salariu de bază) + 1.281 lei (stimulent); total 7.975 lei;

8Roxana Maria Bragă, şefa Serviciului Buget-Contabilitate, Informatică: 4.870 lei (salariu de bază) + 1.281 lei (stimulent); total 6.151 lei;

8Lucreţia Mitoi, şefa Serviciului Administrare Persoane Fizice şi Juridice: 4.870 lei (salariu de bază) + 1.281 lei (stimulent); total 6.151 lei;

8Emiliea Ilie, şefa Serviciului Juridic, Administraţie Publică: 4.870 lei (salariu de bază) + 1.281 lei (stimulent); total 6.151 lei;

8Ramona Simion, Compartiment Resurse Umane: 4.658 lei (salariu de bază); 

8Daniela Bănuţă, Compartiment Audit Intern: 4.500 lei (salariu de bază);

8Sorin Bălăşcan, Compartiment Investiţii şi Achiziţii Publice: 4.350 lei (salariu de bază); 

8Dragoş Emilian Nicolae, şeful Poliţiei Locale: 4.870 lei (salariu de bază); 

8Cătălin Bădiţa, şeful Serviciului Public de Asistenţă Socială: 6.694 lei (salariu de bază);   

8Liviu Daniel Popescu, şeful Serviciului Public de Administrarea Domeniului Public şi Privat: 5.800 lei (salariu de bază); 

8Olguţa Istodor, şefa interimară a Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor: 4.870 lei (salariu de bază).                      

Conţopiştii Primăriei, criticaţi pentru lipsa performanţei. Însă nimeni n-a cerut de la ei performanţă! 

Dacă schimbarea peisajului, prin mutarea conţopistului dintr-un birou într-altul, pică, ar putea efect asemănător evaluarea anuală, în funcţie de care ia salariul anul următor. Mai mare sau mai mic. Dar, cum au admis şi aleşii în plen, la unison cu secretarul, condiţia obţinerii unui efect pozitiv este ca evaluarea să fie făcută cum trebuie. De cine trebuie, a lăsat să se înţeleagă opoziţia, convinsă că şefii nu se vor pune rău cu subalternii, turnându-le scăpările primarului. Şi chiar să le afle el, în mod sigur, nu-i va sancţiona, ciuntindu-le salariile. Dar îi dau cu „Doamne, ajută!” înainte ca să nu facă spume la gură contribuabilul că, din banii lui, le-au fost umflate lefurile bugetarilor restanţieri la capitolul respect faţă de plătitorul de taxe şi impozite. Evaluarea anuală va fi completată cu rapoarte lunare, întocmite de superiorii angajaţilor din diversele compartimente şi servicii ale Primăriei, care ar fi trebuit să existe şi până să „explodeze” salariile. David spunea că, în ziua şedinţei de Consiliu, 27 iulie 2017, a mers la Personal şi a întrebat despre criteriile şi indicatorii de performanţă, care ar trebui făcuţi cât mai repede. De ce n-au existat şi până acum? Inutilă întrebarea. Şi-apoi ai motiv să te superi că suflarea unei instituţii nu oferă performanţă când nimeni nu le-a cerut-o?! În orice caz, „din punctul meu de vedere - a continuat liberalul -, această lege, până în decembrie, va suferi modificări, pentru că are multe scăpări. Atunci, nu vom mai da acele salarii aşa, ci le vom da şi în funcţie de indicatorii de performanţă.”

Liviu Ţâroiu a anunţat că mai devreme de termenul vag lansat în Consiliu - „până la toamnă” - criteriile de măsurare a performanţei vor fi stabilite şi aplicate. Mai mult decât atât, s-a angajat că el şi restul echipei de conducere le vor cere subordonaţilor din ce în ce mai mult, pentru că ei vor trebui să cinstească această majorare salarială, de care angajaţii din afara celei mai privilegiate instituţii a momentului n-au parte. „Trebuie făcută evaluarea cum trebuie, a insistat secretarul Nicolae Ghinea, anticipând ce reacţie va declanşa în rândul evaluaţilor: „Ca să mă înjure lumea când ies la pensie.” Şi aşa nu scapă de ocări, şi din interior, şi din exterior. 

Decanul Consiliului susţine teorii valabile pe vremea comunismului: să-i înţelegi şi să-i ajuţi pe bugetarii din Primărie care nu pot ori nu vor  

Veteranul Consiliului Local a avut un comentariu pentru restul câmpulungenilor, care, în opinia sa, nu trebuie să se oftice că se câştigă atât de bine la Primărie, pentru că… asta este viaţa! Şi că angajaţii-problemă, din cauză că nu pot, nu neapărat că nu vor - deşi, în sectorul privat, nu s-a pomenit ca patronul să-l ţină şi să-l plătească pe cel care nu poate, asemenea gogomănii fiind posibile numai la stat - pot fi ajutaţi să-şi depăşească neputinţa! Gheorghe Sârbu a pledat în faţa comunităţii să fie înţelegătoare cu cei din Primărie care nu pot ori nu vor, pentru că sunt oameni! „Am ascultat cu multă atenţie toate intervenţiile dumneavoastră, care sunt pertinente, dar sunt câteva lucruri pe care le-aţi lăsat ascunse. Dacă faci prea largă discuţia, pierzi esenţialul. În expunerea de motive există în subsol şi reaua credinţă, şi buna credinţă, şi putinţa, şi neputinţa, pe toţi îi găsim acolo, care vor sau nu vor, care pot sau nu pot să facă treabă. Trebuie să plecăm de la principiul că toţi sunt oameni. Unii vor, alţii nu vor, unii pot, alţii nu pot. Trebuie să-i înţelegem pe toţi, să-i ascultăm cu grijă şi, după aceea, să luăm decizii. Eu sunt convins că noi vorbim aici despre retribuţia pentru munca depusă. Legea ne permite acest lucru, haideţi să-l facem! Eu nu pot să acuz pe toată lumea că vrea sau nu vrea, că poate sau nu poate. Dar există şi aceste excepţii, pe care noi, până la urmă… eu merg pe principiul că educaţia trebuie făcută permanent. Putem să-i educăm să-şi facă treaba ca lumea şi să-şi primească retribuţia respectivă. Sunt convins de această chestiune. Nimeni nu vorbeşte cu duşmănie, cu aciditate, cu înverşunare. Toţi spun: hai să ne facem treaba, că merge varianta aia, pe care o auzim de luni, de ani, că, atunci când trece graniţa, face treabă românul dincolo, de zici ce-i asta! Când vine în România, nu mai face treabă. Am mai mult de 50 de ani pe decizia de pensionare. Şi suma este mică. Dar nu-mi exprim nemulţumirea faţă de nu ştiu cine care ia 40.000 de lei. Asta e, aşa s-a făcut. Asta e viaţa, îmi asum ce s-a întâmplat, că am vrut să fiu profesor. Dacă vom încerca să-i ajutăm, vom avea de câştigat.”, a fost expozeul deloc convingător al decanului Consiliului, cu idei preluate dintr-un sistem, teoretic, dispărut, odată prăbuşit regimul comunist. 

Regula, una simplă, valabilă şi la stat, şi la privat, este următoarea: faci treabă cu cel care poate şi vrea. Nu trebuie şi n-ai de ce să pierzi timpul şi banii cu opusul. Când a auzit că trebuie să stea alţii ca să-i împingă de la spate pe neputincioşi ori pe îndărătnici, preşedintele de şedinţă, Sergiu Cicu, a conchis: „Să se ajute ei pe ei! De aceea este nevoie de raportul lunar, de aceea este nevoie de ecuson, pentru ca cetăţeanul să ştie cu cine a stat de vorbă, de aceea este nevoie ca cetăţeanul să completeze chestionarul despre felul în care a fost tratat în Primărie, care, într-un final, va duce la feed-back-ul despre persoana respectivă.”  

The most visited gambling websites in The UK