Menu
TRAFIC

Pe lângă salariile neruşinate, Conţopiştii Primăriei iau stimulente, pentru că îşi plătesc câmpulungenii impozitele la timp

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 3105

b_400_250_16777215_10_images_2207_Clipboard15.jpgŞefa Economicului, Violeta Iarca, şi şefa Personalului, Ramona Simion, cele mai importante achiz

Mărirea neruşinată a lefurilor bugetarilor din subordinea primarului Liviu Ţâroiu a fost un gest premeditat, socotelile fiind făcute cu mare atenţie, ca să acopere şi ultima leţcaie acordată în plus, de la începutul lui 2017. Dacă suma necesară umflării cu obrăznicie a chenzinelor, în sfidarea plătitorilor de taxe şi impozite consumate pe recompensarea şchiopătării unei instituţii cu un palmares mai bogat în insuccese decât în succese, n-ar fi existat în bugetul local, creşterea salarială, care a şocat opinia publică câmpulungeană, nu s-ar fi putut produce la jumătatea anului. Dar, după cum am spus, economiştii grijulii să-şi tragă retribuţii de infarct au calculat şi răscalculat necesarul financiar, pentru a umple de zâmbete satisfăcute feţele conţopiştilor din Primărie, înainte de constituirea bugetului local. Graţie generozităţii rezervelor locale, umplute de primarul cu sfârşit de carieră nefericit, oamenii cifrelor au avut de unde să îndestuleze şi salariile de bază, umflate precum gogoaşa în untdelemnul fierbinte, fără nicio legătură cu performanţa, şi stimulentele pe care le iau destui dintre funcţionarii implicaţi în activitatea de colectare a veniturilor Primăriei. Nu doar pentru recuperarea de debite de la restanţieri, ci, în general, pentru activitatea pentru care îşi iau salariul. Adică dacă dumneavoastră vă plătiţi regulat obligaţiile la Primărie, e răsplătit angajatul Primăriei pentru seriozitatea dumneavoastră. Altfel spus, îi plătiţi, o dată, taxele şi impozitele, îi plătiţi, a doua oară, salariul şi îi plătiţi, a treia oară, şi stimulentul. În această ediţie ne vom opri la aceste sume deloc de neglijat, din punct de vedere al cuantumului, care vin în completarea salariului de bază şi care i-au încăierat inclusiv pe hârţogarii instituţiei şi asta pentru că nu le iau toţi. Mai spunem cu tristeţe că sunt atâţia oameni care lucrează în Câmpulung, în sectorul privat, mai ales, pe salarii care se ridică la valoarea unui stimulent încasat de un funcţionar cu remuneraţia „explodată” electoral. Să nu omitem resursa aflată la dispoziţia primarului Liviu Ţâroiu, de 5% din fondul de salarii, din care poate să-i recompenseze pe subalternii care i se par că muncesc mai mult decât alţii. 5% care, după cum a anunţat, va depăşi două salarii minime pe economie. Din câte a lăsat să se înţeleagă, recompensa primarului îi va viza pe cei ale căror lefuri nu sunt purtătoare de stimulente. Ca să fie toată lumea mulţumită.           

Majorarea sfidătoare, premeditată de la începutul anului

Directoarea economică Violeta Iarca, al cărei salariu total este egal cu indemnizaţia viceprimarului - principiul calculării câştigurilor care, adunate, nu trebuie să depăşească suma încasată lunar de Mărgărin Blidaru, 7.975 lei - a avut pregătit răspunsul la întrebări pe care a anticipat că le va primi de la consilieri, în plenul şedinţei. De pildă, a intuit că va fi întrebată dacă bugetul local îşi permite acordarea unor chenzine parcă în dispreţul comunităţii locale. Şi la cât se ridică efortul financiar, a vrut să ştie liberalul Bogdan David, care şi-a răspuns singur la prima parte a nedumeririi. Adică este convins că bugetul local îşi permite, la cât este de gras, datorită economiilor făcute de Călin Andrei, cu care, în loc să se facă investiţii, se cumpără voturi. Răspunsul directoarei Iarca susţine afirmaţia de la începutul articolului, cum că majorarea năucitoare a fost pregătită la început de an, când a fost conceput bugetul pe 2017. „În momentul în care s-a constituit această proiecţie salarială, s-a avut în vedere cheltuiala estimată lunar cu salariile. Astfel, bugetul pe care îl avem aprobat pe anul 2017 să fie suficient pentru acordarea acestor drepturi salariale. Prin Legea 273 (n.r. din 2006, privind finanţele publice locale) nu s-a permis să ne ducem cu salarii peste valoarea aprobată prin buget. (…) Prevederea bugetului pe 2017, la cheltuieli de personal, este 10.937.000 lei. Până astăzi (n.r. 27 iulie 2017), s-au făcut plăţi nete de casă, prin trezorerie, aferente salariilor, de 5.105.000 lei. Şapte luni de plăţi, s-au dat inclusiv salariile lunii iunie. Noi nu influenţăm bugetul la cheltuiala de personal. Nu venim cu nicio majorare la salarii. Sumele aprobate iniţial în buget, acelea rămân. În primul rând, nu ne dă voie Legea 273 să ne ducem cu majorare la cheltuiala de personal în cursul anului. A trebuit să ne facem calculele astfel încât să ne încadrăm în buget.”, a justificat Violeta Iarca de ce şi-au permis, ea şi conducerea Primăriei, să propună salarii exorbitante în comparaţie cu ce se „poartă” în privat. Aveau bani în buget şi era păcat să prindă mucegai. 

Le-au dat nas funcţionarilor Primăriei şi magistraţii 

Prima care a deschis subiectul „stimulente”, nefiind lămurită de explicaţiile oferite de Ţâroiu şi Iarca, de aceea s-a şi abţinut la vot, a fost medicul Anca Dumitrescu. Pe bună dreptate, aceasta a vrut să fie lămurită cum au fost gândite şi alocate stimulentele, care variază între aproximativ 1.300 de lei şi 1.800 de lei. „Am văzut acolo nişte stimulente, cu care nu sunt obişnuită, şi vreau să întreb de câte feluri sunt aceste stimulente care au fost prinse în salarii. Eu m-am uitat în lege şi ele trebuiau să fie prinse în salarizare pentru cei care beneficiau de ele în octombrie 2010 şi care aveau prevăzută în fişa postului obligaţia executărilor silite.”, a afirmat liberala. „Dacă vreţi să vă răspundem corect, aşa este.”, a confirmat Liviu Ţâroiu, potrivit căruia este un singur fel de stimulente, nefiind cazul de condiţii vătămătoare. Deocamdată. „În 2010, a fost stabilită o listă cu cei care beneficiază de stimulente. Între timp, au acţionat în judecată şi alţi salariaţi care au lucrat în Compartimentul Financiar-Contabil şi au câştigat prin hotărâri judecătoreşti şi alte persoane decât cele nominalizate în 2010. Pe care le-am aplicat şi acordat, bineînţeles, pentru că era hotărâre judecătorească şi n-am avut ce face. Dar numai acestea sunt stimulentele. Pe partea economico-fiscală, de venituri, contabilă şi juridică. Nu le-am băgat în salarii, ci le-am lăsat separat, ca stimulente, pentru că beneficiază de ele persoana. Dar, dacă ea mâine nu mai e şi vine alta în locul ei şi va ocupa acest post, s-ar putea să nu mai primească aceste stimulente.”, a explicat şeful Executivului, potrivit căruia, în prezent, persoana se cam confundă cu funcţia, situaţie care este posibil să fie corectată în viitor. 

„Din punctul meu de vedere, ori e funcţia, ori e persoana.”, a replicat Anca Dumitrescu, moment în care misiunea oferirii lămuririlor a fost preluată de şefa Personalului, Ramona Simion. „Articolul 14 din Legea 285 (n.r. din 2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice) este singurul articol care n-a fost abrogat din legea sus menţionată, motiv pentru care trebuie să se acorde aceste stimulente pentru cine le-a avut la 30 iunie 2017, aşa cum apar pe statele de plată şi celelalte acte care au fost emise până în prezent. Noi trebuie să aplicăm aşa cum este legea, dacă 285 n-a fost abrogată în întregime. Articolul 14 fiind în vigoare, o să-l menţinem aşa cum a fost.”, a precizat colega de echipă a directoarei Iarca. 

La Juridic, trei cu stimulente, trei fără stimulente. Dacă nu sunt recuperatori!

A completat afirmaţiile anterioare şefa Economicului, potrivit căreia atâta timp cât o instanţă a stabilit, printr-o hotărâre judecătorească, să se acorde unor funcţionari publici un stimulent, pentru aportul la colectarea de taxe şi impozite, conducerii executive a Primăriei nu-i rămâne decât să se conformeze. „La un moment dat, s-a constituit un fond. În octombrie 2010, era un fond, apoi legiuitorul a spus că acest fond se scoate în afară şi se introduce în bugetul local. Practic, acest fond a dispărut. În schimb, spune că salariul de bază al funcţionarului public, care a făcut parte din echipa de colectare sau care lucrează în compartimentul/direcţia respectivă, se păstrează cu stimulentul avut în plată la 1 octombrie 2010. Am făcut intervenţie la instanţă, ca să ne spună dacă pentru anumite persoane care, la momentul octombrie 2010, nu se regăseau în Compartimentul Taxe şi Impozite, se poate acorda acest stimulent. Acei funcţionari publici aveau stimulent în octombrie 2010. Instanţa a spus că, dacă îl aveau, îl păstrează şi-l păstrează şi pe viitor. S-a făcut solicitare de lămurire de dispozitiv la instanţă, pentru că şi noi am avut, la rândul nostru, nişte semne de întrebare. Dacă instanţa a hotărât, noi nu mai putem interveni.”, a arătat Violeta Iarca.

Aşadar, ajutaţi de instanţă, şefii Primăriei i-au umplut de stimulente pe 26 de salariaţi, cu titlu de „recuperatori”, care, în fapt, n-au niciun talent special de a recupera, pentru faptul că vine lumea de bună voie şi plăteşte la ghişeu. Stimulentele variază între 1.281 de lei - cel mai răspândit spor, cu două excepţii plasate sub această valoare, de 866 lei, respectiv 949 lei - şi 1.799 de lei, sume adăugate salariilor de bază, care, după cum am arătat în ediţia trecută, sunt unele uriaşe. Stimulente primesc angajaţii de la Direcţia Economică, reprezentată de Violeta Iarca, Serviciul Buget-Contabilitate, Compartimentul Informatică, Serviciul Administrare Venituri Persoane Fizice şi Juridice şi trei dintre cei şase salariaţi ai Serviciului Juridic, Administraţie Publică: Emiliea Ilie, şefa serviciului, Nicolae Crânguş şi Mihaela Filipescu, ultima beneficiară a unui supliment salarial de 1.531 de lei, faţă de ceilalţi doi, stimulaţi cu 1.281 de lei.

Sesizând discriminarea produsă la nivelul acestui serviciu, în cadrul căruia trei persoane - Maria Clara Moroe Ferigeanu, Deniza Panţuru şi Niculina Butculescu - nu au parte de aceeaşi recompensă, David a propus tratament egal între colegi. „Nu toţi şase au atribuţii pe ceea ce înseamnă stimulente, pe recuperări. Dumneavoastră îmi propuneţi să le dau ceva pentru care Curtea de Conturi mă va pune să-i dau înapoi. Că nu au atribuţii pe zona respectivă.”, a motivat primarul de ce s-a făcut o deosebire generatoare de frustrări între angajaţii aceluiaşi serviciu. 

Aproape de finalul discuţiei, monopolizate, din partea Executivului, de directoarea Economică, aceasta n-a scăpat de înţepătura opoziţiei, care nu i-a iertat vigilenţa de a nu depăşi cu un leu chenzina vicelui. Dar nici de a avea cu un leu mai puţin, dacă tot permite legea să fii pe picior de egalitate cu coechipierul primarului. „Mi se pare anormal ca dumneavoastră să aveţi salariul mai mare decât secretarul. Mai ales că domnul secretar pleacă.”, a pişcat-o pe Iarca David. „La salariul acesta (n.r. 7.830 de lei), nu mai pleacă.”, a intuit Ionel State că Ghinea va amâna momentul pensionării. „Dar salariul meu de bază nu este mai mare decât al secretarului.”, s-a apărat Violeta Iarca, referindu-se la faptul că stimulentul o urcă pe poziţia a doua, lângă viceprimar, cu 7.975 de lei, şi după primar, cu 9.425 de lei. „Domnul secretar nu are nevoie de stimulente.”, a încercat o replică în stilul caracteristic Ţâroiu, care a livrat comunităţii câmpulungene cea mai puternică decepţie a mandatului său de primar. Şi-a asigurat câteva sute de voturi ale subalternilor şi familiilor lor, dar pierde din vedere miile de alegători, pasivi în 2016, din cauză că chiar n-au avut pe cine alege, treziţi, însă, cu astfel de şocuri. 

The most visited gambling websites in The UK