Menu
TRAFIC

Europarlamentarul Mircea Diaconu, interesat ca România să contribuie la succesul Anului European al Patrimoniului: „Am venit ca să scol masele culturale, să vă irit, să vă gâdil, să vă treziţi şi să presaţi asupra autorităţilor centrale”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 387

b_400_250_16777215_10_images_2183_Clipboard13.jpgÎnainte de întâlnirea de la „Musceleanca”, Mircea Diaconu s-a revăzut cu foştii colegi, la 50 de ani de la absolvirea Pedagogicului

Aflat din nou în turul României, la volanul lui ARO, europarlamentarul Mircea Diaconu a poposit la Câmpulung sâmbătă, 6 mai 2017, unde a rezolvat două treburi importante: prima, revederea după 50 de ani de la absolvirea Şcolii Normale „Carol I”; a doua, dialogul cu muscelenii, pe care a ţinut cu tot dinadinsul să-i reîntâlnească, pentru „a-i irita” ca să preseze asupra autorităţilor centrale, care este obligatoriu să se pregătească pentru 2018, Anul European al Patrimoniului. Mircea Diaconu a respins ideea unui prezidiu de la care să se adreseze publicului dintr-o sală, aşa că a ales ambianţa destinsă a terasei Restaurantului „Musceleanca”, unde şi-a invitat ascultătorii la o cafea. „Suntem comeseni, bem, mâncăm şi spunem prostii împreună.”, a descris acesta ce avea să urmeze, „prostiile” fiind înlocuite, totuşi, cu veşti de la Bruxelles despre noutăţi interesante, care le-ar putea da idei şi câmpulungenilor, posesorii unui patrimoniu arhitectural deosebit. Pornind de la premisa potrivit căreia „cafeaua nu este o băutură, ci o poveste”, Mircea Diaconu a dat „conferinţei” forma unei întâlniri amicale, în weekend, în cadrul căreia a depănat lucruri serioase, care au stârnit numaidecât curiozităţi. Participanţilor, mulţi din afara Câmpulungului, li s-au alăturat, pe durata celor aproape două ore, cât a durat discuţia, senatorul Gheorghe Marin, primarul Liviu Ţâroiu, viceprimarul Mărgărin Blidaru, consilierii locali Marin Stanciu şi Sergiu Cicu, membri ai Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, oameni de cultură locali.                                 

Drumul în zona Bran, decor de film de groază 

Sosit în Câmpulung vineri noaptea, Mircea Diaconu spunea că, venind dinspre Braşov, a trecut Branul şi s-a îngrozit de starea drumului. „N-am crezut că se poate rupe în acest hal! Ce gropărăi… Mi-am zis: Doamne, ce bine că sunt cu ARO, că oricare altă maşină…”, le-a mărturisit acesta celor care au dat curs invitaţiei de a i se alătura la o discuţie liberă, la o cafea. „În zona Branului este făcut varză.”, a completat primarul Liviu Ţâroiu. „Un coşmar!, a reluat ideea europarlamentarul. Şi plouase… iar bălţile ascund gropile. Aşa mai vedeam… dar pe baltă, trosc-pleosc! Plus că pe vârf era o ceaţă… Rău de tot! Şi şoseaua, pe alocuri, seamănă cu pământul. Nu e dat cu  var, în niciun fel, şi nu mai ştiam exact când sunt pe şosea, când nu.”, relata acesta, în timp ce Liviu Ţâroiu a confirmat lipsa trasajului marginal cu vopsea. „Este atât de periculoasă, noaptea, chestia asta, căci prăpastia este acolo… Dacă era câmp, era altceva, dar aşa… De groază! Dar văd că am ajuns cu bine. Dacă mă uit bine la mine, sunt aici, sunt în regulă, totul este ok.”, a continuat Mircea Diaconu.

Raportul „Anului European al Patrimoniului”, întocmit şi negociat de Mircea Diaconu

Cel mai proaspăt subiect, pentru relatarea căruia a ţinut să aibă întâlnirea cu muscelenii: Anul European al Patrimoniului, a cărui documentaţie a reprezentat munca europarlamentarului nostru, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei de Cultură - Educaţie. „Exista un deziderat, vechi de prin 2011. Miniştrii de Cultură din 11-12 ţări au scris instituţiilor europene, cerând un An European al Patrimoniului. Cum a fost, de exemplu, expoziţia din 1900 de la Paris, unde a funcţionat o chestie fenomenală. Atunci, s-a făcut Parcul „Carol”. Fiecare stat a mers la Paris cu exponate, s-au dus diverse lucruri. Unul dintre ele îl ştiu eu: o uşă a bisericii din Biertan, din zona Sighişoara, o uşă senzaţională, cu mecanism mecanic, o cheie, cu care o închizi sau deschizi, iar în spate este o uzină de sute de ivăre, care închid uşa pe interior. O treabă genială, de mecanică, de multiplicare, pe care vă sugerez s-o vedeţi. La un moment dat, unul dintre preoţi a pus pe cineva să ungă chestiile acelea şi n-a mai mers nimic. Uşa aceea a fost dusă la Paris, în 1900.”, a povestit acesta.
Aşadar, miniştrii Culturii din mai multe state europene au cerut o acţiune cumva similară, dar s-a refuzat. Prin tăieri de bugete, pe fondul crizei, s-a decis să nu se mai facă niciun An European, pentru că au fost alţii cu această titulatură, dar cu alt specific: Anul European al Dezvoltării, al Digitalizării ş.a.m.d. „Ne-am trezit bruscamente că vine de la Consiliu o propunere ca Parlamentul să ia în discuţie un An al Patrimoniului. Ne strângem noi, cei de la Comisia de Cultură, şi doamnele de acolo mi-l dau mie ca să-l fac sub formă de raport, să-l pun într-o formă… negociem, se votează, etc. Drept pentru care 2018 va fi Anul European al Patrimoniului. Înseamnă că, în 2018, va fi subiect prioritar, în toate ţările Europei. Este şi suta de ani de la reconfigurarea Europei. Nu numai noi… trebuie să fim foarte limpezi. Marea Unire… Naţiunea română a început să existe cu adevărat. Dar nu numai noi. Post război au căzut imperiile şi s-au format noile naţiuni. Cei mai mulţi au ce sărbători în 2018.”, a punctat Mircea Diaconu un motiv în plus de a celebra anul viitor evenimentul consimţit la nivel european.
Anul Patrimoniului înseamnă, potrivit europarlamentarului cu origini muscelene, că fiecare stat membru îşi va face, după logica şi principiile lui, forma de expunere care îl reprezintă, ca identitate, ca istorie, potenţă, talent, etc. Este, în opinia acestuia, o oportunitate pe un culoar pe care România este competitivă. „Pe economic nu suntem, dar pe cultural şi patrimoniu suntem competitivi europeneşte. România nu ar trebui să mai fie lângă Bulgaria. Sau să fie lângă Bulgaria, dar sus. Este o şansă acest lucru.”, a adăugat parlamentarul european.

Mircea Diaconu a întocmit raportul, l-a negociat cu Comisia şi Consiliul şi au fost nişte momente, după cum a mărturisit, în care i-a părut rău şi-i pare rău în continuare că n-a fost nimeni prezent dintre ai noştri. „Au fost nişte momente cu totul speciale, de care am fost mândru. Se pare că a fost un succes. Cert este că acest lucru există. Joia trecută, s-a votat, dar, înainte de a fi votat, Comisia Europeană a chemat delegaţi din statele membre, m-a invitat şi pe mine, şi comisarul, şi preşedinţia malteză, şi a început să le expună ce se face, cum se face, etapele organizării. Anul 2017 este bugetat cu un milion de euro, ca să funcţioneze aceste pregătiri, grupuri de lucru în fiecare stat, după care 2018 are un buget de 8 milioane de euro, pentru această expunere pe care o finanţează statul membru. Dar promovarea, studiile, concluziile, sondajele vor fi girate la nivel european, pentru că cele mai importante vor fi studiile care se vor face peste tot, pe specific naţional şi european, pentru politici culturale viitoare. Practic, se va reconfigura politica europeană culturală după 2018. Drept pentru care la acest buget se vor adăuga bugetele statelor membre şi bugetele a încă patru direcţii din Comisie, care vor tripla, cvadrupla suma. Se va învârti o sumă destul de mare. N-am înţeles imediat de ce. Acum, de o vreme, am început să pricep. Politic vorbind, au ajuns la concluzia că, în acest fel, pot trata noile atacuri, ultimele provocări asupra Europei, mai ales emigraţia, care este o criză de identitate, de fapt. Emigraţia nu în sensul concret că vin nişte oameni, că asta n-ar fi o problemă. Este vorba despre identitate. Europa s-a trezit - vă spun asta, pentru că discuţiile sunt ample în cadrul Comisiei de Cultură - Educaţie - în braţe, nepregătită, cu parte din valori distruse, gen familia, credinţa, identitatea, până la urmă, cu unii care au tot ce vrei: au familie, chiar tribală, au organizare. Vin cu tot ce au ei şi te termină, pentru că ei îşi impun stilul de viaţă, civilizaţia şi tu eşti zero. N-ai cum răspunde. Vin într-un vid de identitate.”

Acest lucru se va discuta puternic în cadrul schimburilor, simpozioanelor şi a tot ce se va întâmpla în jurul Anului European al Patrimoniului. Din acest motiv, Mircea Diaconu le-a adresat rugămintea câmpulungenilor de a fi mândri că el a fost la baza acestui fapt. El spunea că sunt la Comisia de Cultură două doamne, pe care le numeşte „femeile-tanc” în toate sensurile. Amândouă sunt nemţoaice, una de la PPE, cealaltă de la S&D, deci, au şi mega-partide în spate. Iar „femeile-tanc” au decis ca raportul să fie întocmit de Mircea Diaconu. „Au fost toţi alături de mine. Când am avut negocierile, pe care nu vi le doresc… m-am trezit că negociez cu Consiliul şi Comisia Europeană, cu delegaţi, ultra-directori pregătiţi. Am negociat fiecare virgulă, fiecare cuvânt. Nu mai vorbesc despre buget. Când am ajuns la buget, a fost demenţă. M-am descurcat în stilul meu, mai cu o glumă… mai afară toată lumea. Ieşeam afară, iar ce facem, iar telefoane, iar intram înăuntru… trei luni am negociat şi a ieşit impecabil.”, a continuat relatarea acestuia.

Felicitat de delegaţia din Germania, care a ţinut să-i afle părerea despre cum se pregătesc ei
Când a fost prima delegaţie din statele membre, marţea trecută, Mircea Diaconu, aflat la prezidiu, alături de comisar, s-a uitat după pancarta României. Din partea României nu era nimeni. „M-am enervat, am plecat la 12.00, când era pauza de cafea. Când să plec, a venit delegaţia germană la mine şi mi-au mulţumit pentru oportunitate, pentru că: „Asta ne interesează cel mai mult. Noi deja alocăm bani, ştim despre această treabă, ne pregătim de mai multă vreme.”, a relatat Mircea Diaconu dialogul cu nemţii, care l-au invitat să vadă şi să asculte cum s-au gândit ei. Din partea României n-avea cine să-i spună cuvinte asemănătoare, căci nu era nimeni. „Am plecat şi mi-au rămas asistenţii. Eram turbat să-l sun pe ministrul Culturii ca să-l întreb ce este asta? Săraca! Au trimis-o cu un „low cost”, în ziua respectivă, ceea ce era o demenţă! O trimiţi cu o seară înainte, când ai dimineaţa şedinţă la Comisie, vii atunci?! Şi pe un aeroport mai îndepărtat, care este la 60 de kilometri… cu ce-a putut să vină! Cine este de vină? Europenii sunt de vină?”

În concluzie, va fi o oportunitate pentru România, căreia, este convins Mircea Diaconu, îi va face faţă cu brio. Cu condiţia de a avea capul pe umeri. „De aceea am venit, ca să vă irit pe toţi. Eu am plecat la „firul ierbii”, ca să scol masele culturale, să vă gâdil, să vă treziţi un pic şi să presaţi asupra autorităţilor centrale. Cheia este I.N.P. - Institutul Naţional al Patrimoniului, care va face grupul de lucru. Vor fi siliţi să folosească din structuri asociate, ONG-uri reprezentative, autorităţi locale şi centrale, muzee, universităţi, academie ş.a.m.d. Vor face parte din acest board.”, conform raportului realizat de Mircea Diaconu şi aprobat la nivel european. „E.M.”

The most visited gambling websites in The UK