Menu
TRAFIC

Parohiile deschid procese pentru a obţine proprietatea asupra bisericilor şi cimitirelor

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1093

b_400_250_16777215_10_images_2179_Clipboard11.jpgPe cale judecătorească este recunoscută proprietatea parohiei asupra imobilelor de care s-a servit pe durata termenului 

Tot mai multe parohii muscelene fructifică avantajele procedurii legale denumite „uzucapiune”, deschizând procese, pentru a li se recunoaşte proprietatea asupra clădirilor bisericilor, terenurilor şi cimitirelor, de care s-au folosit pe durata câtorva decenii. Altfel spus, preoţii parohi apelează la acest mod de dobândire a proprietăţii, posibil ca urmare a posedării neîntrerupte a unui bun în perioada de timp stabilită de lege. 30 de ani, în cazul în care posesorul nu are un titlu de proprietate asupra imobilului pe care îl deţine. În ultimul an, s-au succedat acţiunile de acest fel la Judecătoria Câmpulung, multe fiind în derulare şi în prezent. Este cazul Parohiei Fundeni, conduse de părintele Ciprian Dragomir, care a depus, de curând, o cerere în acest scop la instanţa municipală. Aşa cum au procedat colegii săi din mediul rural, de unde provin majoritatea cererilor de constatare a proprietăţii, ca urmare a folosirii dintotdeauna a avutului bisericesc de către şefii de parohii, acţiunile sunt îndreptate împotriva Primăriilor. Corect spus, împotriva unităţilor administrativ-teritoriale sau a localităţilor pe ale căror teritorii se află bunurile administrate de Biserică. În speţa câmpulungeană, chemat în judecată, în calitate de pârât, este Municipiul Câmpulung, reprezentat de primarul Liviu Ţâroiu. Fiind vorba despre o cerere proaspătă, înregistrată pe 10 aprilie 2017 - în prima zi a Săptămânii Patimilor -, primul termen de judecată nu a fost încă fixat. În schimb, omologul său de la Apa Sărată, părintele Gheorghe Dumitru, se află, din toamna trecută, în posesia unei hotărâri judecătoreşti, care confirmă calitatea de proprietar a parohiei asupra terenului pe care este amplasată biserica. Ceea ce se întâmplă în prezent în sala de judecată reprezintă simple formalităţi de recunoaştere ca proprietar a Bisericii asupra bunurilor sale, ca efect al trecerii timpului în care le-a stăpânit. În niciuna dintre cauze, Primăriile acţionate în judecată nu s-au apărat, n-au avut nicio ripostă la instanţa superioară şi n-au împiedicat în niciun fel demersurile autorităţilor bisericeşti, neavând vreo intenţie să tulbure treburile clerului.           

Graţie uzucapiunii de lungă durată, Parohia Apa Sărată a devenit proprietara terenului bisericii  

În calitate de conducător al Parohiei Apa Sărată, părintele Gheorghe Dumitru a iniţiat, pe 14 iunie 2016, o acţiune având ca rezultat constatarea proprietăţii, ca efect al uzucapiunii, asupra terenului din Valea Unchiaşului, pe care s-a ridicat locaşul de cult. Procesul a avut ca părţi Parohia Apa Sărată, în calitate de reclamant, şi Municipiul Câmpulung, ca pârât. În afară de martori şi înscrisuri, probe solicitate de reprezentantul Bisericii, instanţa a cerut o expertiză topo-cadastrală, avizată de Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Câmpulung. Pe 3 noiembrie 2016, la al doilea termen de judecată, acţiunea comunităţii religioase creştine de la Apa Sărată a fost admisă. Magistratul câmpulungean a pronunţat o hotărâre, prin care s-a constatat că Parohia acestui cartier din Sudul municipiului a dobândit dreptul de proprietate, prin efectul uzucapiunii de lungă durată, asupra terenului de 1.287 de metri pătraţi, din strada Valea Unchiaşului. Suprafaţa cu pricina, aflată în intravilanul municipiului Câmpulung, are ca vecinătăţi: la Nord, domeniul public, la Est, Şoseaua Naţională, la Sud, proprietatea Filofteiei Vărzaru şi, la Vest, strada Valea Unchiaşului.                         

Părintele din Coteneşti a obţinut, prin instanţă, proprietatea asupra pământului   

Un caz asemănător s-a consumat în comuna Stoeneşti. Aici, cu un an în urmă, Primăria - unitatea administrativ-teritorială, conform actelor oficiale - a fost acţionată în instanţă de Parohia Coteneşti, reprezentată de preotul paroh Nicolae Vasilescu. Vara trecută, când a început judecarea cererii Bisericii, având ca obiect o „acţiune în constatare”, reclamantei i s-a dat posibilitatea să-şi susţină cauza cu înscrisuri şi cu doi martori. N-a fost un proces complicat, pe durata căruia reclamanta să întâmpine piedici ori vreo opoziţie din partea pârâtei, fiind vorba mai degrabă despre îndeplinirea unei formalităţi încheiate după patru înfăţişări la instanţă. Pe 17 octombrie 2016, Parohia Coteneşti a obţinut la Judecătoria Câmpulung un verdict favorabil, în sensul admiterii acţiunii sale. Instanţa a constatat că instituţia de cult a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra terenului în suprafaţă de 2.642 metri pătraţi, situat în satul Coteneşti, comuna Stoeneşti, care se învecinează, la Nord, cu Mihai Cotenescu, la Est, cu moştenitorii lui Gheorghe Cotenescu, la Sud, cu Vasile Toader şi moştenitorii lui Gheorghe Cotenescu, iar, la Vest, cu drum comunal, după cum a fost identificat de expert. 

Două parohii din Coşeşti, proprietare cu acte în regulă asupra bisericilor şi cimitirelor. Alte două aşteaptă finalizarea proceselor   

La Coşeşti, patru parohii l-au chemat pe proaspătul primar Nicolae Pană la judecată, în acelaşi scop. Două procese s-au încheiat, celelalte două fiind încă în desfăşurare. În aceeaşi zi, Parohiile Leiceşti şi Petreşti au izbândit în acţiunile iniţiate, conform procedurii, împotriva Comunei Coşeşti. Cererea depusă la Judecătoria Câmpulung, pe 25 martie 2016, de Parohia Ortodoxă Leiceşti, s-a soluţionat o jumătate de an mai târziu. Potrivit hotărârii magistratului municipal, pronunţată pe 25 octombrie 2016, unitatea administrativă bisericească a satului Leiceşti este proprietară, prin împlinirea termenului uzucapiunii de 30 de ani, asupra unui ansamblu de imobile format dintr-un teren intravilan de 3.560 de metri pătraţi şi construcţiile aflate pe suprafaţa respectivă. Mai precis, biserica parohială, cu o suprafaţă de 217 metri pătraţi, edificată în anul 1868, şi o magazie de 43 de metri pătraţi, construită în 1973, plus cimitirul care aparţine parohiei.

Tot pe 25 octombrie, anul trecut, un deznodământ similar a avut şi demersul întreprins la aceeaşi dată, ca în speţa precedentă, de colegii de la Parohia Ortodoxă Petreşti. Proprietatea recunoscută în situaţia acestora, la împlinirea celor trei decenii, cât prevede uzucapiunea de lungă durată, priveşte un teren de 3.206 metri pătraţi şi construcţiile aflate pe acesta. Adică biserica parohială, cu o suprafaţă de 94 de metri pătraţi, înălţată în anul 1975, clopotniţa, de 17 metri pătraţi, pângarul, de 23 de metri pătraţi, cu rol de prezentare a articolelor bisericeşti, praznicarul destinat pomenirii morţilor, cu o suprafaţă de 76 de metri pătraţi, un cavou de 9 metri pătraţi şi cimitirul administrat de Biserica Petreşti.

La aceeaşi dată, 25 martie 2016, a fost depusă şi acţiunea Parohiei Ortodoxe Păcioiu în contradictoriu cu autorităţile locale din comuna Coşeşti. Însă, spre deosebire de rapiditatea cu care s-au soluţionat celelalte două cereri, judecarea cauzei continuă şi în prezent. Din iunie, anul trecut, când a debutat procesul, şi până în prezent, s-au scurs şapte termene, toate încheiate cu amânări, din cauză că expertul desemnat să prezinte completului de judecată un raport cu avizul O.C.P.I. Argeş nu s-a achitat de sarcină, în ciuda repetatelor avertismente că i se va aplica amendă judiciară. Următoarea înfăţişare va fi pe 4 mai 2017.          

A patra iniţiativă de acest fel, provenind din Coşeşti, îi aparţine preotului Cătălin Stejar, liderul Parohiei Ortodoxe Coşeşti. Nici acţiunea acestuia, înregistrată pe 1 aprilie 2016, nu a fost soluţionată, fiind aşteptată lucrarea de expertiză topografică, avizată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Ieri, 24 aprilie 2017, s-a consumat o nouă secvenţă a acestui litigiu, care, probabil, va avea aceeaşi finalitate ca a celorlalte.

Proceduri similare urmate de parohiile Bisericilor Ţiţeşti, Mihăeşti şi Fundeni - Câmpulung 

La aceeaşi procedură a apelat şi părintele Nicu Daniel, conducătorul Parohiei Ortodoxe Ţiţeşti, care, de nevoie, toamna trecută, a deschis o acţiune împotriva comunei reprezentată de primarul liberal Gheorghe Savu, aflat, asemenea omologului livrat de ALDE la Coşeşti, la primul mandat, după refuzul PSD-iştilor, Florian Rizea, respectiv Elisaveta Tudose, de a mai candida. De la data înregistrării cererii, 8 noiembrie 2016, şi până în prezent, au avut loc două termene de judecată, al treilea fiind programat pentru data de 4 mai 2017. Ca în toate exemplele expuse, slujitorul Bisericii are la îndemână toate căile pentru a-şi dovedi susţinerile legate de avutul instituţiei: înscrisuri, martori şi interogatoriul la care trebuie să răspundă primarul şi o expertiză tehnică. 

După cum am precizat la începutul articolului, solicitarea părintelui Ciprian Dragomir, care apără interesul Parohiei Fundeni, este în etapa conturării dosarului supus analizei magistratului local. La fel şi cea a preotului Marcel Constantin Popa, din partea Parohiei Mihăeşti, care a înaintat Judecătoriei Câmpulung, pe 13 aprilie 2017, o cerere încadrată în acelaşi tipar: uzucapiune, cu rectificarea cărţii funciare, prin instanţă.

Mai spunem că astfel de hotărâri judecătoreşti constituie drepturi în favoarea parohiilor şi ele se vor înscrie în cartea funciară cu drept de titlu de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor, după obţinerea numărului cadastral şi plata taxelor aferente intabulării. „E.M.”

 

The most visited gambling websites in The UK